Arenele

Hidrocarburile aromatice au numele generic de arene. Ele contin in molecula lor unul sau mai multe cicluri alcatuite din sase atomi de carbon. cand molecula este formata dintr-un singur ciclu, hidrocarburile sunt mononucleare; cand molecula cuprinde mai multe cicluri, hidrocarburile sunt polinucleare. Cea mai simpla hidrocarbura aromatica, benzenul are molecula alcatuita dintr-un singur asemenea ciclu; formula ei este C6H6. Reprezentarea benzenului printr-un ciclu de sase atomi de carbon cu trei duble legaturi conjugate a fost propusa de Kekulé in 1865:

In sprijinul acestei reprezintari vin unele proprietati ale benzenului. Astfel in conditii speciale, benzenul poate fi hidrogenat dand ciclohexan:

+3H2

Tot asa, sub influenta luminii, clorul sau bromul se aditioneaza la molecula benzenului dand hexaclorciclohexan: C6H6 + 3Cl2 C6H6Cl6. Cu ozonul, benzenul da o trizonida, care prin descopunere cu apa, trece in glicoxal. Aceste reactii de aditie dovedesc urmatoarele: benzenul are un ciclu de sase atomi de carbon; in ciclu exista trei duble legaturi. Reactiile de aditite la benzen au loc insa numai in conditii speciale; in mod obisnuit, benzenul da de preferinta reactii de substitutie, ca de exemplu:

cu halogenii:           C6H6 + Cl2 C6H5Cl + HCl
cu acid sulfuric:       C6H6 + HO-SO3H C6H5-SO3H + H2O
cu acid azotic:         C6H6 + HO-NO2 C6H5-NO2 + H2O


Formarea cu usurinta a produselor de substitutie este o dovada ca la benzen nu predomina caracterul nesatural intalnit la hidrocarburile cu duble legaturi conjugate, ci, dimpotriva, benzenul are si un caracter saturat, pronuntat. Aceasta comportare nu este insa in concordanta cu formula de structura a lui Kekulé, la care exista trei duble legaturi conjugate. O alta critica care se mai aduce acestei formule este ca ea prevede existenta mai multor izomeri decat sunt in realitate.

Daca se considera inlocuiti doi atomi de hidrogen din molecula benzenului, cu atomi de brom, atunci, conform formularii lui Kekulé, ar trebui sa existe doi izomeri care contin atomii de brom legati de doi atomi de carbon vecini (in pozitiile 1,2 si 1,6), la unul, cei doi atomi de carbon fiind despartiti printr-o legatura dubla si la celalalt, printr-o legatura simpla. In realitate, asemenea izomeri datoriti exclusiv pozitiei dublei legaturi nu se cunosc. Simetria ciclului benzenic cunoscuta actual ilustreaza existenta a numai unui singur produs disubstituit in pozitia 1,2, contrar reprezentarii dupa care benzenul ar avea o structura de 1,3,5-ciclohexatriena.

Exista trei izomeri ai dibrombenzenului datoriti substitutiei bromului la diferite pozitii ale ciclului. Ei au puncte de fierbere foarte diferite. La unul din acesti izomeri (cu punctul de topire = 1.8 grade C), cei doi atomi de brom sunt legati de atomii de carbon vecini; la al doilea izomer (cu punctul de topire = -7 grade C), atomii de brom sunt legati de doi atomi de carbon intre care exista o grupa CH cu atomul de hidrogen nesubstituit; la al treilea izomer (cu punctul de topire = 87 grade C), atmoii de brom sunt legati de doi atomi de carbon despartiti prin doua grupe CH cu atomii de hidrogen nesubstituiti. De aici s-a tras concluzia ca pozitiile 1,2 si 1,6 sunt echivalente intre ele, dupa cum si in pozitiile 1,3 si 1,5 sunt echivalente:

Kekulé a incercat in 1872 sa explice necorespondenta intre numarul izomerilor derivati disubstituiti ai benzenului rezultati din formula lui si cei existenti in realitate, emitand ipoteza ca in molecula, dublele legaturi nu ocupa locuri fixe, ci isi schimba locul cu legaturile simple, adica se deplaseaza, "oscileaza".
Numeroase fapte experimentale au dovedit, insa, ca in molecula benzenului toate legaturile sunt echivalente intre ele si deci nu sunt trei legaturi simple si trei duble.

Intrucat formula lui Kekulé nu exprima echivalenta legaturilor C-C din molecula benzenului si nici proprietatea importanta a benzenului de a da privilegiat reactii de substitutie si nu reactii de aditie, asa cum arata dublele legaturi din formula, unii cercetatori au cautat sa explice structura benzenului prin alte diferite tipuri de reprezentari, care sa reflecte proprietati caracteristice ale benzenului.

Clasificare

Benzen Toluen Orto-Xilen Etilbenzen
MONONUCLEARE
 
Difenil Naftalina Antracen
POLINUCLEARE

Nomenclatura

La hidrocarburile aromatice mononucleare, capul seriei este benzenul, C6H6. Omologii superiori ai benzenului sunt: metilbenzenul, cunoscut sub numele de toluen, etilbenzenul, n-propilbenzenul, izopropilbenzenul (cumen) etc. Avand in vedere ca in benzen toate grupele CH sunt echivalente, nu poate exista decat un singur derivat monosubstituit.

Denumirea arenelor se face prin adaugarea numelui substituentilor la terminatia -benzen. Derivatii disubstituiti ai benzenului se denumesc uzual prin intermediul prefixelor orto (o-), para (p-) si meta (m-). Daca benzenul este substituit cu doi radicali diferiti, numerotarea si denumirea acestora se face in ordine alfabetica.

1,2,3-trimetilbenzen Fenilbenzen - stiren Cumen

Metode de obtinere

1. Trimerizarea alchinelor

    3CHCH  

2. Reformarea catalitica a n-alcanilor

    CH3-CH2-CH2-CH2-CH2-CH34H2 +

3. Alchilarea arenelor (reactie de substitutie) - alchilarea Friedel Crafts

    Ar-H + R-X HX + Ar-R - X=Cl,Br,I

4. Distilarea uscata a gudronului de carbune

5. Din petrol

Reactii chimice

1. Hidrogenarea (catalizator Ni/Pt/Pd), conditii energice, temperatura

+H2

2. Halogenarea (Cl2,Br2 - la lumina)

+3Cl2 hexaclorciclohexan (HCH)

3. Reactia de substitutie la nucleu

     Ar-H + XY Ar-X + HY

4. Reactia de alchilare

     Ar-H + R-X HX + Ar-R

5. Reactia de halogenare (FeX3 - catalizator, X=Cl,Br,I)

     Ar-H + Cl2 HCl + Ar-Cl (clorbenzen)

     Ar-H + Br2 HBr + Ar-Br (brombenzen)

6. Reactia de nitrare (solutie de HNO3 foarte concentrat si solutie de H2SO4 foarte concentrat)

     Ar-H + HNO3 H2O +

7. Reactia de sulfonare

      Ar-H + H2SO4 Ar-SO3H + H20 (reactia de sulfonare este reversibila)

8. Reactii la catena laterala, in pozitia benzilica (cu Cl2, Br2, la lumina)

+Cl2 HCl

9. Reactia de oxidare

    a) Completa (arderea/combustia)

        C6H6 + 15/2 O2 6 CO2 + 3 H2 + Q

    b) Incompleta

        1. La nucleu

+ 9/2 O2 2 CO2 + H2O (anhidrida)

        2. La catena laterala in pozitia benzilica

            Ar-CH3 + 3/2 O2 Ar-COOH + 2 H2O

Proprietati fizice

Hidrocarburile aromatice mononucleare sunt lichide incolore, cu miros dulceag si patrunzator. Ele sunt insolubile in apa, dar sunt miscible in orice proportie cu dizolvanti organici (alcooli, eteri, etc.). Punctele lor de fierbere sunt cuprinse intre 80 si 300 grade C. In general omologii benzenului au proprietati asemanatoare cu cele ale benzenului, insa pe masura ce catena laterala este mai lunga, proprietatile fizice se apropie de acelea ale hidrocarburilor aciclice.

Spectrele in infrarosu pot da anumite indicatii asupra prezentei radicalului fenil cum si asupra pozitiei unor substituenti in ciclu. Astfel, cele doua benzi cu frecventa aproape de 1600 cm(-1) si 1500 cm(-1) au fost corelate cu vibratiile de alungire din legaturile C-C din ciclul aromatic, dupa cum benzile apropiate de 3030 cm(-1) sunt caracteristice legaturilor C-H aromatice.

Compusii aromatici pot da spectre de absorbtie cu cateva benzi in regiunea ultravioleta. Astfel, benzenul si alchilbenzenii dau doua benzi caracteristice aproape de 200 nm - 260 nm, dintre care prima, de mare intensitate corespunde excitarii unui electron pi din sistemul conjugat intr-un orbital pi*. Aceasta banda este intensificata si deplasata spre lungimi de unda mai marei, cand in sistemul conjugat, hidrogenii din ciclu sunt inlocuiti prin grupe nesaturate. Astfel, stirenul are o banda de absorbtie caracteristica in ultraviolet la 244 nm. Efecte similare sunt cauzate cand substituentul in nucleul benzenic are perechi de electroni neparticipanti in conjugarea cu ciclul benzenic. De exemplu fenolul are o banda la 210 nm sau anilina, C6H5NH2, la 230 nm. A doua banda din spectrul benzenului este de intensitate mai slaba; ea este de asemenea influentata de substituentii din ciclu.

Orientarea substituirii in nucleul benzenic

S-a constatat ca un substituent prezent in nucleul benzenic influenteaza nu numai reactivitatea nucleului fata de reactant (electrofil), dar determina si pozitia unde se efectueaza atacul. Astfel deosebim 2 tipuri de substituenti:

                 Substituenti de ordinul I: atasati unui nucleu aromatic orienteaza substitutia in pozitiile orto si para. Se formeaza astfel 2 produsi izomeri: orto si para. Substituentii de ordinul I au la atomul direct legat de nucleu numai legaturi simple. Exemple: R,OH,OR,NH2,X,NHR,NR2. Exceptii:-CH=CH2, fenil.

                 Substituenti de ordinul II: atasati unui nucleu aromatic orienteaza substitutia in pozitia meta. Substituentii de ordinul II au la atomul direct legat de nucleu legaturi duble sau triple. Exemple: NO2, NO, CN, CC-R. Exceptii: SO3H, -CX3, -NR3.

Utilizarile arenelor

Benzenul este hidrocarbura aromatica care se fabrica in cantitatea cea mai mare pe plan mondial datorita numeroaselor sale aplicatii: obtinerea de fibre sintetice, cauciuc sintetic, mase plastice.
Benzenul si unele hidrocarburi aromatice sunt substante cancerigene. Hidrocarburile aromatice polinucleare cu nuclee condensate aplicate in cantitati mici pe piele provoaca in aproximatic o luna cancer. Majoritatea acestora se gasesc in gazele de combustie ale motoarelor, in fumul de tigara, dar apar si la incinerarea deseurilor, in incendiile din paduri sau din industrie, la prepararea carnii prin prajire.